Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare – vitală pentru dezvoltarea unei agriculturi performante și competitive

Lipsa unui sistem funcțional de irigare are consecințe negative nu doar asupra productivității sectorului agroalimentar, dezvoltării unei agriculturi competitive, dar exclude practic perspectiva atragerii investițiilor în tehnologii, plantații moderne, dezvoltarea spațiului rural și altele.

În contextul secetelor tot mai frecvente și severe pe întreg teritoriul Republicii Moldova, demersul pentru dezvoltarea irigării este unul iminent.

Pornind de la aceste și alte deziderate, la inițiativa fostului deputat independent Alexandru Oleinic, la 9 iunie 2020, a fost constituită de către Parlament, Comisia specială pentru elaborarea ”Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare”, care în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediu, Ministerul Finanțelor, Agenția Proprietății Publice, Agenția Apele Moldovei, Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova, Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD, Unitatea Consolidată pentru Implementarea și Monitorizarea Proiectelor în domeniul Agriculturii, dar și alte structuri și instituții au elaborat o amplă strategie, care ar permite Republicii Moldova să depășească starea deplorabilă în sectorul de irigare.

Alexandru Oleinic, președintele Comisiei de resort, definea acest document ambițios – ”Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2030” – drept un document de politică publică, care avea scopul de a planifica politica Guvernului Republicii Moldova, pe un termen de 10 ani – în domeniul dezvoltării sectorului de irigare.

Lucrările asupra acestei strategii au durat un an de zile, iar la 28 aprilie 2021, membrii comisiei împreună cu echipa de experți a supus-o dezbaterilor şi a adoptat-o, propunând-o în cele din urmă consultărilor publice.

Grupul de lucru a identificat opțiunile de dezvoltare a unui sector tehnologic atât de important cum este irigarea.

Respectiv au fost stabilite următoarele priorități.

1.   Diminuarea riscurilor cu care se confruntă agricultura, cele legate de seceta permanentă, pentru a ajunge la o agricultură  rentabilă, de calitate, performantă, păstrându-și titulatura de domeniu principal al economiei naționale în Moldova;

2.  Dezvoltarea unor tehnologii de irigare moderne, de maximă eficiență, care ar garanta o agricultură cu o valoare adăugată înaltă și ar păstra intactă calitatea solului fertil, unicul zăcământ al Moldovei;

3.  Impunerea unui cadru legislativ garantat și atractiv pentru investitorii autohtoni și internaționali dispuși să efectueze investițiile necesare pentru implementarea proiectelor evidențiate în această Strategie.

Deși se credea că această Strategie va fi implementată în scurt timp, iar agricultura moldovenească va avea motive să prospere, odată cu schimbarea puterii de la Chișinău s-au schimbat și interesele sau chiar viziunile asupra dezvoltării acestui sector. De ce avem nevoie de o astfel de Strategie s-a explicat foarte clar în document. Iar de ce implementarea acesteia bate pasul pe loc, este mai greu explicabil de către autorități, care se încurcă în declarații sau vociferează motive mai puțin credibile, în contextul în care, implementarea Strategiei este una de importanță vitală pentru sectorul agroindustrial.

Printre argumentele autorităților se află lipsa surselor financiare

Printre argumentele autorităților se află lipsa surselor financiare, pe de altă parte, membrii grupului de lucru tind să creadă că este vorba, în special, de lipsa voinței politice.

Fostul ministru al agriculturii, Viorel Gherciu, a fost unul dintre membrii grupului de experți care, deși pleda înainte de a ajunge în acest fotoliu pentru implementarea acestei strategii, odată ajuns la cârma Ministerului Agriculturii a scăzut din turații în vederea adoptării acestui document. Întrebat de mai multe ori când va fi implementată ”Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare 2030” oficialul menționacă “atunci când va decide Parlamentul”.

Actualul ministru al Agriculturii, Vladimir Bolea, pe atunci președinte al Comisiei Parlamentare  Agricultură și Industrie Alimentară, a fost unul dintre membrii activi ai comisiei speciale și a votat pentru adoptarea și promovarea Strategiei,  susținând astfel atât punctul de vedere colectiv, cât și impactul unor asemenea politici asupra sectorului agrar.

Ajungând în fotoliul de ministru al Agriculturii, Bolea și-a schimbat nițel abordarea despre implementarea strategiei în felul în care a fost concepută. Mai nou, oficialul a declarat că “implementarea Strategiei pentru dezvoltare a sectorului de irigare ar costa peste două miliarde de euro, bani care nu sunt ușor de identificat acum în contextul unor probleme mari cu care se confruntă țara și care nu figurau inițial în agendele de guvernare”. Astfel, ministrul a sugerat că Strategia la care a lucrat inclusiv domnia sa va fi doar un capitol dintr-un alt document, și anume ”Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar”.

“Dat însă fiind faptul că agricultura este de neconceput  fără o irigare bine gândită și bine gospodărită, anumite componente ale Strategiei se vor regăsi în Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar, în speranța că implementarea acesteia va avea până la urmă impactul dorit. Și pentru că investițiile se vor cere sprijinite de stat, iar acestea vor veni din sectorul privat,  suportul bugetului va fi orientat spre subvenționarea Asociațiilor Utilizatorilor de Apă”, a declarat Bolea.

De altă parte, președintele Comisiei speciale pentru elaborarea ”Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare”, Alexandru Oleinic, susține că este inutilă și neargumentată abordarea vociferată de către autorități, care spun că ”nu sunt bani pentru implementarea acestei strategii”. Astfel, Oleinic explică de ce logica autorităților cu privire la sursele financiare nu corespunde realității.

”Pentru întreținerea infrastructurii existente a sistemelor de irigare, cum ar fi: lacuri, stații de pompare, păstrare și exploatare a resurselor de irigare se cheltuie apeoximativ 100 de milioane de euro anual, dar care, de fapt, ar trebui să fie direcționați spre modernizarea sectorului.  Vreau să accentuez că pentru implementarea Strategiei, a obiectivelor stipulate în ea, care sunt ambițioase, dar realizabile și extrem de importante pentru țară, sunt necesare investiții de peste 2,27 miliarde de euro(!). Dacă să racordăm suma respectivă la 250 mii de hectare de terenuri agricole care urmează a fi amenajate pentru irigare, atunci investițiile constituie peste 9000 euro per hectar”, menționează Alexandru Oleinic.

Totodată, președintele Comisiei speciale pentru elaborarea ”Strategiei Naționale de Dezvoltare a Sectorului de Irigare”, Alexandru Oleinic, spune că statul ar trebui să asigure un cadru legislativ optim, astfel încât să le permită partenerilor de dezvoltare, care și-au manifestat deja interesul pentru acest proiect ambițios, să vină cu suport logistic și financiar în vederea implementării proiectelor incluse în document.

”Strategia prevede că pe lângă investițiile statului, urmează a fi atrase fonduri de la partenerii de dezvoltare, donatori, alte proiecte internaționale, precum și contribuția agenților economici, întreprinderilor din sectorul agroalimentar, care vor fi beneficiari finali ai realizării proiectelor de irigare. Chiar și agricultorii vor avea interesul să identifice surse pentru implementarea acestei strategii, întrucât înțeleg importanța vitală a acesteia pentru sectorul agroindustrial moldovenesc”, mai spune Oleinic.

Fostul deputat independent atrage atenția că orice investiție făcută și realizată astăzi, mâine va aduce o valoare adăugată de 100%: ”200 milioane investite pentru un an, vor aduce 100% valoare adăugată la producerea agricolă”.

Din păcate însă, Alexandru Oleinic constată că, iarăși am ”călcat prin străchini”.

Din păcate însă, Alexandru Oleinic constată că, iarăși am ”călcat prin străchini”, de moment ce proiectul se regăsește printre actele declarate nule.

Documentul recunoștea necesitatea unei abordări noi, complet diferite a sectorului de irigare și, de asemenea, posibilitatea majorării suprafețelor irigate de la 50 de mii de hectare existente în prezent, până la 300 de mii de hectare irigate în 2030, concomitent cu diversificarea și producerea culturilor strategice cu valoare adăugată, solicitate de consumatori pe piața locală și internațională.

“Strategia era, constat aceasta după ce am văzut-o printre actele declarate nule, un proiect ambițios pentru realizarea căruia în 10 ani erau necesare investiții totale de 2,27 mlrd. euro, dar ulterior, profitul brut pe care urma să-l obțină sectorul agricol, ca urmare a implementării Strategiei, era estimat la 1.17 mlrd. euro anual, iar numărul locurilor noi de muncă majorându-se cu peste 230 mii. Desigur, unii sceptici pot spune „iarăși strategie” și așa mai departe. Dar anume adoptarea unui asemenea legi va permite crearea bazei legislative pentru dezvoltarea sectorului de irigare, în particular, și a unei agriculturi competitive, durabile, în ansamblu, adaptată la schimbările climatice și de alt ordin.

Mai mult, adoptarea unui asemenea document într-un final, va permite obținerea unor beneficii economice și sociale directe și indirecte: potențial de atragere a investițiilor în modernizarea agriculturii, transferului tehnologic, creșterea suprafețelor de culturi cu valoare adăugată sporită, de a dezvolta și implementa infrastructura post-recoltare modernă etc. Într-un final, aceasta ne va permite ca agricultura să devină domeniul cel mai important pentru țară, precum și de dezvoltare a localităților rurale”, a menționat Alexandru Oleinic.

Așadar, potrivit membrilor grupului de experți din care au făcut parte deputații Vasile Bumacov, Viorel Gherciu, Ivan Cucenic, Uțică Oleg, Overcenco Aureliu și Cazmalî Nicolai au concluzionat că, în cazul „neintervenției”, sectorul agricol va rămâne în continuare vulnerabil la schimbările climatice, neadaptat la condițiile de secetă, resursele naturale disponibile nu vor fi valorificate rațional și eficient, sistemele de irigații centralizate, administrate de stat, nu vor funcționa sau vor funcționa parțial, neasigurând producătorii cu apă calitativă pentru irigare și, corespunzător, nu vor putea fi obținute rezultatele scontate:

  • Majorarea volumului și calității produselor de valoare înaltă/produse competitive.
  • Diversificarea piețelor de desfacere/cerere și prețuri stabile.
  • Crearea locurilor noi de muncă/cadre calificate și un sistem de pregătire în domeniu.
  • Majorarea veniturilor populației din zonele rurale.
  • Majorarea contribuției sectorului agricol la PIB.
  • Crearea oportunităților de dezvoltare pentru sectoarele adiacente: infrastructura post recoltare, transport, turism.
  • Gestionarea eficientă a resurselor de apă și a fondului irigațional, prevenirea și atenuarea riscurilor naturale și antropogene.

Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare

Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare merită o atenție sporită și urgentă pentru a susține și a dezvolta agricultura – domeniu de certă valoare, generator de prosperitate, de locuri de muncă și care garantează constant o perspectivă  sigură pentru satele țării noastre.

 

 

Articolul precedentCu ocazia Sărbătorilor Naţionale!
Articolul următorDeputații și-au adus aminte de Strategia Națională de Dezvoltare a Sectorului de Irigare… Doar printre altele…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

seven − five =